Despre o campanie insipida: „Drogurile strica tot”

Duminică, soare, frumos afară..până ajungi să auzi asta: „ Îţi dai seama, cei mai buni prieteni ai mei sunt drogaţi”. Aham, fată normală, nimic suspect..şi atunci te gândeşti că poate şi ei arată firesc. Că poate e fata care a luat pâine în faţa ta la alimentară sau poate băiatul care îţi explica cu atâta convingere care model de laptop e mai bun. În timpul ăsta, Poliţia Capitalei derulează o campanie antidrog de mare efect. […]

Continue Reading

Barbatii si florile

Dacă tot te hotărăşti să-i iei iubitei tale flori, nu îi lua când eşti cu ea. Sau dacă îi iei, nu îi spune : „Hai, alege-ţi unul” (buchet). (cum am auzit azi) Nu e aşa greu până la urmă să alegi nişte flori. Nu trebuie să fie veştejite, pălite, preferabil să aibă mai mulţi bobocei ca să o surprindă cu fiecare zi. Evită pe cât posibil staniolul, celofanul, fundiţele, pamponaşele, florile colorate în albastru cu […]

Continue Reading

Taxi!

Îmi place orașul văzut la 3, 4 noaptea dintr-un taxi ce mă duce acasă după vreo petrecere. Îmi place să stau ochii pe geam, să văd clădirile cu luminile lor ciudate și să mă întreb ce face lumea când absența luminii suspendă standardele morale. Iar conversațiile cu taximetriștii sunt de multe ori surpinzătoare. Dacă vrei să iei pulsul societății, dacă vrei să vezi ce-i preocupă pe oameni la un moment dat, mergi cu taxiul noaptea. […]

Continue Reading

Buna ziua, vecine!

Oamenii de pe scara mea nu salută. Sau te salută după ce te scanează câteva secunde cu frunțile încruntate. Nici atunci foarte convins, ci așa, de parcă-ți trântesc ceva în față. Nu pot să pricep. Ok, să zicem că nu mă cunoști, deși de aproape 3 ani stau aici. Dar nene/tanti, dacă îți dau eu bună ziua, chiar contează că nu știi cine îmi sunt părinții sau cum țipam când alergam când eram mică prin […]

Continue Reading

Povestea oamenilor care stau

În Iancului, puțin mai încolo de Mega, în spațiul descris de chioșcul de ziare și alimentara cu Loto inclus. 3 oameni, 3 povești si sentimentul reconfortant că unele lucruri nu se schimbă niciodată. În primul rând e băbuța simpatică care vinde zarzavat. Și zambile sau trandafiri pe jumătate uscați, după caz. Le dă pe un preț din ochi, pe loc, iar dacă îi dai mai mult o să-ți pună în sacoșă și o ceapă. ‘Lasă […]

Continue Reading

Primavara. Prima vara?

Primăvară. Prima vară? Nu, vara e autosuficientă, primăvara e  la început. Primăvara caută, dezvăluie treptat, încearcă. E soare cu dinți. E pielea albă.  E vânt în păr. E rochița firavă ce se ghicește sub puloverul de cașmir. Primăvara e o zână. Vara e piele bronzată. Vara are ceva bătătorit în ea. Vara totul explodează la suprafață. Picioare, burtici, umeri, sâni, totul se dă oricui, aproape oriunde. Vara e o pisi dusă la solar.

Continue Reading

El tiempo perdido

Acum 2 ani, in Spania, un hotel cu numele “El tiempo perdido”. Am zis ca o sa merg candva acolo. Acum vreo luna, in Italia, “Il tempo ritrovato”. Asta e un caz special. Ce s-a pierdut la un moment dat s-a gasit mai tarziu. “M-ai cunoscut intr-un moment ciudat din viata mea”.  “Nu e timpul acum”.  “O sa am timp de asta mai tarziu”. Oare? Cate sanse are “el tiempo perdido” sa devina ” il […]

Continue Reading

Airport fashion

Adu cantaru’.  3 kile numai geanta. Lasa ca prosopul il aruncam.  2 pulovere  si pantaloni de trening pe dedesubt, am auzit ca e frig la Bucuresti . Si poate fusta pe deasupra. Si ochelarii, a, ochelarii. Si Ritter Sport-ul in buzunare, da.

Continue Reading